CĂRȚI POȘTALE


Colecția Andrei Ștomff

EFORIE NORD

  • Nume actual subiect: Colaj cu opt fotografii din Eforie Nord
  • Descriere: Prima fotografie din stânga sus arată în prim-plan faleza mărginită pe partea stângă plaja și Marea Neagră, iar în partea dreaptă vile. În plan îndepărtat se observă scări care coboară spre plajă și trei oameni pe faleză în dreptul scărilor, iar o persoană coboară pe trepte. A doua fotografie din mijloc sus are în prim-plan scări care coboară spre plajă, se continuă cu faleza pe care se plimbă turiști, iar în partea stângă se observă plaja pe care se află turiști și Marea Neagră. În plan îndepărtat se vede un dig. A treia fotografie din dreapta sus este realizată de pe digul Debarcader și are în prim-plan Marea Neagră și turiști care se află în apă, iar în plan-îndepărtat se vede restaurantul Debarcader. A patra fotografie din stînga mijloc prezintă restaurantul Perla Mării mărginit pe partea dreaptă de Aleea Perla Mării. Atât pe alee cât și în restaurant sunt turiști. A cincea fotografie dreapta la mijloc este realizată de pe terasa restaurantului Perla Mării și se observă în prim-plan o coloană de la terasă, iar în plan îndepărtat Complexul hotelier Felix-Perla Mării. A șasea fotografie din stânga jos are în prim-plan un parc cu o bancă pe care stau doi turiști și alți doi turiști în partea dreaptă, iar în plan îndepărtat se observă Complexul hotelier Perla Mării. A șaptea fotografie din mijloc în partea de jos arată în prim-plan faleza pe care se plimbă turiști și este mărginită pe partea stângă de vile, iar pe partea dreaptă este Marea Neagră și se pot observa în plan îndepărtat diguri. A opta fotografie din partea stângă jos are în prim-plan un spațiu verde cu palmieri, iar de o parte și de alta se observă Complexul comercial și turiști.
  • Autor subiect: Nathan Stopler
  • Tip imagine: monocrom
  • Observații: Centrul de Odihnă Eforie II, din care face parte Restaurantul Perla Mării (Aleea Perla Mării nr. 11, oraș Eforie Nord, județul Constanța) a fost proiectat de un colectiv condus de arhitecții Cezar Lăzărescu și Lucian Popovici, cu colaborarea arhitecților N. Stopler, A. Solari-Grimberg, Virginia Petrea, Paul Focșa, Antonia Aioanei, Gabriela Gheorghiu, Anca Borgovan Ionescu, J. Rosenberg, Gheorghe Dorin. Au colaborat, de asemenea: pentru partea de rezistență, colectivul condus de inginer Nicolae Laszlo; pentru instalații, colectivul condus de inginerii Gh. Stavrescu și Gh. Gheorghe; pentru mobilier, arhitectul V. Rado. Ansamblul Centrului de Odihnă și Tratament Eforie II, care putea asigura cazarea a 2000 de vizitatori a fost cel mai mare complex realizat până în 1959 pe litoralul Mării Negre. A fost amplasat la marginea localității Eforie Nord, între gară și șoseaua Constanța-Mangalia, beneficiind de o vedere panoramică spre mare și ghiol, precum și spre întregul cordon litoral care leagă Eforie Nord de Eforie Sud (la vremea respectivă Vasile Roaită). Compoziția generală a ansamblului trebuia să țină seama, pe de o parte, de principiul separării complete a funcțiunilor urbanistice, principiu adoptat la toate ansamblurile de pe litoral, iar pe de altă parte, de specificul amplasamentului, un teren cu o pantă ușoară spre mare (sud-est) și cu o vedere descendentă excepțională. În același timp, ansamblul era perceput ascendent, de la mare distanță (cca. 3km), de pe șoseaua dintre localitățile maritime, constituind elementul major la intrarea în stațiunea Eforie Nord, dinspre Eforie Sud. Inițial au existat mai multe variante de amplasament. Principala funcțiune urbană a ansamblului, cazarea, avea asigurate multiple dotări necesare bunei funcționări și deserviri, grupate într-un șir de clădiri între care piesa principală era reprezentată de corpul restaurantului. În zona centrală a ansamblului, într-un spatiu plantat, au fost amplasate câteva terenuri de sport și un cinematograf în aer liber cu o capacitate de 1000 de locuri. Întreaga arhitectura a ansamblului se baza pe simplitatea și modernitatea volumelor, dar clădirea restaurantului, probabil de inspirație "Le Corbusier", a fost reușita complexului, devenind emblematica pentru acea perioadă proaspăt eliberată de arhitectura realismului socialist. Formula volumului compact de etaj suspendat pe un parter liber, deschis, sustinut de stâlpi metalici de secțiune mică și de câteva pile de zidărie, constituie efectul surpriză al compoziției. O rampă deschisă, acoperită cu o copertină amplă, leagă parterul deschis de etajul cu un volum bine definit. Cea mai mare parte a celor 2000 de sezoniști care ocupau ansamblul Eforie II, precum și vizitatorii ocazionali veniți din afară erau clienți permanenți și simultani ai restaurantului la orele de vârf, la orele de masa și în serile de vară până noaptea târziu. Studiul compozitiei de ansamblu, în toate variantele proiectate până la construcție, a rezervat restaurantului poziția cea mai vizibilă. Un restaurant cu o capacitate atât de mare de deservire suferă de lipsa de intimitate și tinde să iasă din scara arhitecturală adecvată programului său. Din aceste dificultăți s-au născut ideile de bază ale partiului: diminuarea efectului negativ al apropierii de șosea prin crearea de spații interioare incluse în perimetrul construit (curți interioare), fragmentarea spațiului acoperit și închis în săli cu o capacitate relativ redusă, realizarea unei sinteze spațiale care să permită o expresie unitară și caracteristică. Într-un singur volum pe două niveluri au fost cuprinse patru funcțiuni: cantină, restaurantul, mici magazine și serviciile aferente acestor funcțiuni. Restaurantul ocupă parterul complet deschis, grupând, într-un spatiu unic, zona meselor, barul, platoul de dans și podiumul orchestrei. Fostul spatiu al cantinei-restaurant de la etaj era format din patru săli mici de formă pătrată, cu o capacitate de câte 120 de locuri fiecare, și o sală mare, dreptunghiulară, cu 260 de locuri. Sălile de mese de la etaj aveau și au încă registre întregi de pereți-cortină din sticlă cu ochiuri mobile. Către curțile interioare, pereții-cortină lipseau. Pereții-cortină exteriori ai cantinei-restaurant și ai magazinelor adiacente au fost, se pare, utilizați aici pentru prima dată în România. Pe perimetrul fiecărei săli s-au montat perdele mobile de aluminiu eloxat, permițând atât reglarea luminii naturale, cât și izolarea vizuală a uneia sau a alteia dintre săli, în cazul când i s-ar fi dat temporar o altă destinație. Integrarea unor spații comerciale în volumul general al complexului și tratarea arhitecturală unitară a acestora, prin interferarea lor cu curțile interioare de la etaj și cu spațiul cantinei-restaurant, au consacrat o nouă schemă funcțională, modernă și inovatoare în contextul poststalinist, preluată adesea la alte ansambluri de arhitectură. Pe acest șantier a fost folosit, pentru prima dată în România, un nou material de finisaj, introdus pentru aspectul său plăcut și pentru economia proiectului: dalele de mozaic în două culori, de 20/20 sau 25/25 cm, cu un singur desen decorativ, care au fost utilizate în toate holurile hotelurilor și în sălile cantinei; datorită așezării lor variate și combinațiilor diferite de culoare s-a reușit să nu se repete niciodată același model în cele peste 30 de situații în care se întâlnesc; având un aspect deosebit de plăcut, ele au înlocuit toate pardoselile mai costisitoare, realizându-se astfel o economie importantă. Modelul în valuri al dalelor a devenit sigla proiectului 5+5. Arhitectul Cezar Lăzărescu, șeful de proiect al întregului complex, este autorul moral al litoralului românesc. Apreciat de șeful statului de atunci, Gheorghe Gheorghiu-Dej, arhitectul Cezar Lăzărescu a avut abilitatea de a relansa și de a impune o arhitectură modernă în concordanță cu cea practicată în sfera occidental-europeană. El a devenit specialistul prin excelență în domeniul arhitecturii litoralului, consultat personal de șefului statului - fapt benefic pentru societatea românească în sensul deschiderii către o arhitectură fără constrângeri ideologice, ca și al formării unei atitudini favorabile față de practica de arhitectură. Obiectivul propriu-zis, Restaurantul Perla Mării, se pare că a fost proiectat de arhitectul Nathan Stopler despre care profesorul Mihail Caff spunea: Cred că cel mai talentat dintre noi a fost Nathan Stopler. Probabil că, având acte depuse pentru emigrare în Israel, unde de altfel a și murit, el nu a putut semna direct ca șef de proiect. Cu un umor deosebit, după finalizarea și recepționarea cu fast a Restaurantului Perla Mării și după un oarecare timp în care va frecventa restaurantul-cantină, Nathan Stopler va remarca: de fapt, la un restaurant, cel mai important lucru nu este arhitectura!". În prezent, restaurantul Perla Mării este închis.(http://www.inforom-cultural.ro/5+5/cladire-perla.php)
  • Descriptori: faleză; restaurant Debarcader; restaurant Perla Mării; Complec hotelier Felix perla Mării; Complex comercial; faleză; Marea Neagră; stațiune; vilă; hotel; peisaj; vară;
  • Editura: Editura Meridiane
  • Expediată: Da
  • Data expedierii: 04 septembrie 1963

Localizare
  • Regiune/Zona geografica /Context spatial: Dobrogea
  • Localitate: Eforie Nord
  • UAT: Oraș Eforie
  • Județ: Constanța
  • Adresa actuala: Bulevardul Tudor Vladimirescu; Aleea Perla Mării
  • Stat: România

SIMILARE
3